Pentru mine, dragă Școală Debora, nu ai reprezentat niciodată un loc, ci mai degrabă o ocazie. O ocazie de a mă opri din alergarea mea nebună spre activism religios de dragul performanței și alte zeci de scopuri omenești și de a-mi liniști inima în prezența Celui Minunat, Singurului Dumnezeu Adevărat. O ocazie de a-mi adânci gândurile în Scripturi și a medita la rolul meu de femeie creștină în această societate modernă. O ocazie pentru a întinde mâna într-un cufăr plin de comori, a lua și a dărui cu bucurie mai departe. O ocazie de a învăța ce este și ce nu este un lider adevărat. O ocazie de a învăța diferența dintre o lucrare omenească și una dumnezeiască. O ocazie pentru a fi vulnerabilă și a primi sprijin emoțional, dar și spiritual prin rugăciune. O ocazie de a fi parte la vulnerabilitatea exprimată a unor femei asemănătoare sau diferite de mine și de a oferi o îmbrățișare caldă și o încurajare venită din inima lui Dumnezeu. O ocazie pentru a întâlni oameni din mai multe generații, sinceri pentru Dumnezeu, și, a păstra legătura cu ei.
Mulțumesc, dragă Școală Debora, pentru că mi-ai dat avânt înspre devenirea mea mai asemănătoare cu Cristos!
Roxana Cordea
Generația 2
